Miniștrii europeni ai Finanțelor încearcă să găsească o modalitate prin care să majoreze cheltuielile cu apărarea, într-un moment în care războiul din Ucraina intră în cel de-al treilea an, transmite Bloomberg.
Bugetele de apărare au redevenit, din păcate, o noțiune de calificare a unei puteri economice, a puterii unui stat important, a declarat, la Maratonul Afacerilor Germane în România, organizat de PROFIT NEWS TV, Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria și fost ambasador în Germania, care a adăugat că în acest context Germania este nevoită să se reînarmeze, să își revizuiască investițiile în propria industrie de armament.
Prim-ministrul japonez Fumio Kishida a cerut cabinetului său să crească cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB până în 2027, de la un nivel de aproximativ 1%, care a fost stabilit de mult timp, transmite AFP.
China își mărește cheltuielile pentru apărare în 2022 cu 7,1%, până la 229 de miliarde de dolari, transmite AP News. Această țară are al doilea cel mai mare buget de apărare din lume, după SUA.
Germania și-a majorat semnificativ bugetul apărării în acest an, indică surse informate citate vineri de dpa.
Pe cele mai recente date ale Ministerului Apărării Naționale, la cheltuieli totale de 17,051 miliarde lei în 2018, ținta a fost ratată și în raport cu estimarea de PIB pe care a fost fundamentată prima variantă de buget de stat de anul trecut, de 907,9 miliarde lei, în condițiile căreia cheltuielile MApN ar reprezenta circa 1,89% din PIB. Numai că, ulterior, la rectificarea bugetară din noiembrie, PIB-ul pe 2018 a fost reestimat la 949,6 miliarde lei.
Deși finanțarea de la buget a industriei naționale de apărare a crescut de peste 3 ori anul acesta față de perioada 2015-2017, fiind astfel de 69 milioane lei în 2018, companiile de profil au transmis Guvernului că necesarul anual de finanțare bugetară pentru următorii 3 ani ajunge la o medie anuală de 200 milioane lei.
România pare a fi unul dintre cele șapte state membre NATO scutite de criticile secretarului american al apărării Jim Mattis, care a transmis un ultimatum statelor membre: dacă nu își majorează cheltuielile pentru apărare stabilite de Alianță, relațiile cu Statele Unite se vor deteriora. Dacă va fi respectată execuția bugetară, România ar îndeplini criteriile, apărarea având prevăzut un buget de 2% din Produsul Intern Brut (PIB), limita stabilită de Tratatul euro-atlantic.
Cheltuielile Administrației Prezidențiale și ale Serviciului Român de Informații (SRI) sunt diminuate în noua variantă a legii bugetului discutată vineri de guvern, în schimb Ministerul Apărării primește o majorare de peste 5 miliarde lei, atingând 2% din PIB.
Pensia medie în sistemul public s-a situat anul trecut la 839 lei, potrivit statisticilor Ministerului Muncii, care arată că 17% dintre vârstnici ar avea mai puțin de 400 lei, dacă nu ar primi indemnizație socială de completare, până la această sumă, din partea statului.
Cheltuielile ministerelor Apărării, Internelor și ale serviciilor au fost suplimentate, în bugetul pe 2016, pentru siguranța românilor, ținând cont de contextul extern, a declarat ministrul Finanțelor, Anca Dragu, într-un interviu pentru Profit.ro.